Tu eşti viaţă.
N-ai aripi de fluture
Şi nici pasul gazelei.
N-ai greutatea petalei de iris
Şi nici nu dansezi ca frunza de tei
Atinsă de vântul toamnei.
Tu nu eşti vreun demon
şi nici vreun înger rătăcit pe pământ.
Dar tu eşti viaţă...
Ai sângele asemeni vinului fiert într-o
Seară de iarnă
Şi buzele roşii ca miezul de pepene în august.
Vorbele tale,
Mereu aceleaşi,
Vin din trecut, dinspre ziua în care s-a auzit
pentru întâia oară sunetul dezmierdării.
Priveşti şi vorbeşti,
Suferi şi râzi,
În fiecare zi lăsată de Dumnezeu,
Fără să-ţi pese de filozofii întortocheate
Şi de toate teorii meşteşugite
despre toate câte-s pe pământ şi în ceruri..
Iubirea este viaţa ta
- şi nu vrei să schimbi asta.
Talentat japonezul asta. :D
RăspundețiȘtergere