miercuri, 15 februarie 2012

***

Ești un prost
, chiar nu înțeleg de ce primești salariul!,
mi-a zis șeful astăzi,
iar eu îmi tot repet de atunci că
trăiesc în cea mai frumoasă dintre lumile posibile.
Ești un loser! Uită-te la tine, fraiere!,
mi-a aruncat printre dinți colegul spilcuit
ca un secretar mason,
iar eu îmi tot spun de atunci
că nu-i lume mai frumoasă decât asta.
Banca îmi ia banii pe rate și facturi,
hipermarketul golește complet portofelul,
iar mintea mea repetă că nu-i lume mai frumoasă ca asta.
Președintele îmi  repetă că sunt un trântor și-un bugetofag,
adjunctul lui îmi spune să devin un om serios și să pun mâna pe lopată,
iar mintea mea merge în gol precum
un patefon stricat ce repetă aceeași melodie:
trăiesc în cea mai frumoasă dintre lumile posibile.

Stau pe marginea patului şi-mi tot repet
că trăiesc în cea mai frumoasă dintre lumi
 -cerul e sus , soarele iese dintre neguri  în fiece zi,
 inima pământului  bate în ritmul ei egal și etern, -
însă nu știu de unde vine neliniștea asta
 ce se lăţeşte ca un vagin în care încap
toate înfrângerile lumii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu