Problema nu este că n-ar exista idei bune privind învățământul romanesc, căci ele există. Se găsesc câteva chiar și în actualele legile, dacă le citești cu atenție și cunoști sistemul de învățământ. Marea problemă e că nu există oameni capabili să se sacrifice pentru aceste idei. Nimeni nu pare dispus să își riște cariera (academică), sănătatea și reputația pentru a lucra într-un domeniu profund traumatizat după nenumăratele experimente din ultimele decenii și din care nu prea poți ieși întreg. Niciun Spiru Haret nu se zărește la orizont, niciun Brătianu nu se găsește în peisaj.
Astazi, în țară, pasiunea pentru tatuaje tinde să înlocuiască moda hainelor de firmă cu etichetele la vedere.
Statul pe rețelele de socializare îți asigură veninul minim garantat.
Caragiale a avut și el limitele lui: n-a putut imagina specimene precum Rareș Bogdan, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu, Victor Ponta, Șică Orban și generalul Ciucă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu