Avem
suflet.
Nimeni
nu are însă mereu
și
pentru totdeauna.
pot
trăi fără el.
Uneori numai în uimirile
și
spaimele copilăriei
se
cuibărește o vreme.
Alteori
doar în mirarea
că
suntem bătrâni.
Ne
asistă rareori
la
treburi mărunte,
cum
ar fi mutatul mobilei,
căratul
valizelor
sau
mersul pe drum cu ghete strâmte.
și
la tăiatul cărnii
de
regulă are liber.
participă
abia la una,
și
nici atunci nu este obligatoriu,
fiindcă
preferă să tacă.
Iar
când trupul începe să ne doară tot mai tare,
își
părăsește postul pe furiș.
nu
vrea să ne vadă în mulțime,
îl
dezgustă lupta noastră de a ne afirma
și
vârtejul afacerilor.
sunt
pentru el două sentimente diferite,
Doar
prin îmbinarea lor
este
prezent în noi.
când
suntem siguri de ceva
și
curioși față de orice.
Dintre
obiecte
îi
plac pendulele
și
oglinzile care-și fac datoria
chiar
și atunci când nimeni nu se uită în ele.
și
când dispare iarăși,
dar
se așteaptă, desigur, la asemenea întrebări.
așa
cum el ne este nouă necesar,
și
noi
tot
așa îi suntem de folos.
Contribuție la o
statistică
La
o sută de oameni,
-
cinzeci
și doi;
nesiguri
de pasul lor
-
aproape
toți ceilalți;
gata
să ajute,
dacă
nu durează prea mult,
-
chiar
patruzeci și nouă;
buni
întotdeauna,
pentru
că nu pot altfel,
-
patru,
poate cinci;
în
stare să admire fără zavistie
-
optsprezece;
de
cineva sau de ceva
-
șaptezeci
și șapte;
capabili
de fericire
-
cel
mult douăzeci și ceva;
mielușei
când sunt singuri,
sălbatici
în mulțime
-
cu
siguranță peste jumătate;
cumpliți
când
îi obligă împrejurările
-
dar
mai bine să nu știm câți,
nici
măcar cu aproximație;
-
nu
cu mult mai mulți
decât
cu mintea dinante;
-
patruzeci,
deși
aș dori să greșesc;
și
fără de lanternă-n întuneric
-
optzeci
și trei
mai
devreme sau mai târziu;
-
nouăzeci
și nouă;
muritori
-
sută
la sută.
Număr
care până acum n-a suferit nicio schimbare.
Totul
Totul
–
cuvânt
obraznic și umflat în pene.
Ar
trebui scris în ghilimele.
Se
preface că nu ratează nimic,
că
adună, cuprinde, conține și are.
Când
acolo nu-i decât
un
crâmpei de furtună. (pag. 95)
Wyslawa Szymborska – CLIPA, Editura Paideia, 2003, traducere din limba polonă și cuvânt înainte de Constantin Geambașu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu